Binecuvintează, Doamne!

Binecuvintează, Doamne, ziua aceasta ivindă și pe Părintele meu!

Dă-i sănătate, putere de muncă și rugăciune fierbinte. Acoperă-l cu roua darului Tău și îl păzește pe el de tot răul. Îngrădește-l cu Cuvântul Tău, întărește-l în lucrarea poruncilor Tale, scoate-l teafăr și nevătămat din toată ispita și-i dăruiește biruință deplină asupra potrivnicului. Fii lui împreună-călător pe drumul Crucii, Prieten intim și Mire nedezlipit inimii lui. Daruiește-i vreme de pocăință și-l mântuiește cu judecățile pe care Tu Însuți le știi. Iar când va veni timpul de a trimite îngerul morții, ca să-l dezlege din cele de-aici, Tu Însuți pogoară-Te blând și primește în brațele Tale părintești duhul lui.

Binecuvintează, Doamne, pe toți părinții duhovnicești!

Ajută-i să fie vrednici purtători ai harului Tău și lucrători destoinici în via ce le-ai încredințat. Dăruiește-le toate cele de trebuință în viața aceasta și-i fă pe ei fii ai Învierii și moștenitori ai împărăției Tale cerești. Ce vor fi și greșind, ca niște oameni ce sunt, iartă-le lor, dăruindu-le pocăință și spălându-i în botezul lacrimilor pe care le vei fi dăruind lor. Pentru dragostea Ta și pentru rugăciunile Părintelui meu, mântuiește, Doamne, pe toti părinții duhovnicești!

Ce pot spune eu, Doamne?

Ce pot spune eu, Doamne, acum, despre mine și Tu să nu știi?

Cu sufletul gol – stau înaintea feței Tale dumnezeiești și inima mea despuiată e înaintea ochilor Tăi. Cu ce veșmânt aș putea să acopăr urâciunea din mine? Și cum aș putea socoti că ea ar putea să rămână ascunsă privirilor Tale? Și de ce mi-aș tăinui murdăria și boala tocmai de Tine, Cel Care Singur poți să mă vindeci și să mă curățești?…

Tu mă vezi precum sunt. Tu mă știi până în cele mai dinlăuntru ale mele, căci Ție nimic nu poate să-Ți fie ascuns. Tu m-ai zidit în pântecele maicii mele și în gândul Tău sunt mai înainte ca eu să fi răspuns chemării Tale din neființă. Tu cunoști frumusețea chipului ce-ai pus în mine și singur Tu șii cât de departe mă aflu eu de plinirea asemănării. Tu, Doamne, cunoști vistieria talanților ce mi-ai încredințat și, iarăși: numai Tu știi risipa ce am făcut și reaua întrebuințare a darului Tău, de când, luându-mi trufaș partea mea de avere – nesocotind că ea nu e a mea, ci a Ta! – am plecat în ale lumii, s-o cheltui nechibzuit în trai pătimaș.

Rugăciune pentru dobândirea dragostei

Iartă-mă, Doamne, că m-a necăjit omul și, smerindu-mă el, eu m-am mâhnit.Fratele meu îmi arată greșelile mele – puțina mea răbdare, iuțimea mâniei, repetata cădere din porunca iubirii și, nu în ultimul rând: nesuferita mândrie. Știu că fratele meu e dreptarul pe care mi-l dăruiești, ca să-mi ajute să mă abat din calea răutății. Eu, însă, caut îndreptățiri răbufnirilor mele.Iartă-mă, Doamne, și nu mă lăsa să mă fac numai trup!

Fratele meu m-a mâhnit. De luam seama la mine, nu mă mâhneam asupra lui, întristând Duhul Tău, ci căutam să găsesc, în ispita ce s-a ivit, prilejul de a birui răul din mine cu ajutorul Tău. Dar eu n-am stat de strajă inimii mele de lut. Ci am lăsat să intre în ea duhul mâhnirii și să-mi rănească tina sărmană cu încă o învoire cu el. N-am luat seama la mine, nici la duhul ce se apropia de inima mea și nu Te-am chemat in zorii ispitei pe Tine, Cel ce Singur poți să alungi răutatea care dă năvală asupră-mi și poți să mă vindeci de răutatea pământului care sunt.